Cuvântul al saisprezecelea

Despre zdrobirea inimii, care biciuie pe demoni mai mult decât oricare alta pedeapsa, arzând degraba ca un cuptor toate viclesugurile lor.

Binecuvinteaza, parinte!

1. Zdrobeste-ti, o, monahule, inima ta cu rugaciunea, pentru a se zdrobi puterea lui satana cu desavârsire din inima ta.

2. Suspina din adâncul tau cu amare suspine la fiecare rugaciune a inimii, pentru a scapa de gâtlejul si de cursele diavolului.

3. Striga din centrul inimii tale catre Dumnezeu, pentru a ajunge strigatul tau la urechile Domnului Savaot.

4. Striga cu strigatul fara de glas al inimii tale catre Hristosul tau, ca sa-i judece pe demonii cei ce te nedreptatesc pe tine si sa lupte cu fulgerul dumnezeirii Sale pe diavolii cei ce te lupta pe tine.

5. Precum totdeauna te lupta si te ispiteste diavolul, vrajmasul tau nemilos, tot asa si tu suspina mereu catre Hristosul tau, pentru a ajunge ajutorul Lui grabnic la tine.

6. Lupta cu putere mereu împotriva înselatorului satan cu zdrobirea inimii tale, pentru a se zdrobi capul lui plin de rautati.

7. Precum se teme omul sa prinda cu mâna sa un fier înrosit în foc si aruncând scântei, tot asa se teme si diavolul de inima zdrobita. Caci zdrobirea inimii este zdrobirea rautatii în întregimea ei.

8. In inima odihnita si neînfrânta, daca apare gândul trimis de diavol, este primit de inima fara întârziere si se întipareste adânc în aceasta, în timp ce în inima înfrânta si zdrobita nu are loc nici un fel de amagire.

9. Unde exista zdrobire a inimii, de acolo este alungata toata rautatea diavoleasca si este arsa toata lucrarea demonica.

10. Zdrobirea inimii umileste semetia lui lucifer si îl ridica la ceruri pe cel care o are.

11. Zdrobeste, asadar, iubite frate, semetia lui lucifer cu zdrobirea permanenta a inimii tale, pentru a fi încununat sufletul tau de Domnul Atottiitorul.

12. Daca se va zdrobi inima ta, de îndata se va pierde rautatea demonilor de la tine si va straluci în sufletul tau raza dreptatii lui Dumnezeu.

13. Zdrobeste inima ta cu rugaciunea, ca sa vezi sufletul tau ca un înger al Domnului napustindu-se asupra diavolului, fara nici o frica, fiindca este îmbracat cu puterea Celui Preaînalt.

14. Zdrobeste-ti inima cu rugaciunea, pentru a se zdrobi pacatul din inima ta.

15. De la fata inimii celei zdrobite prin rugaciune fuge nu numai demonul, slujitorul lui satana, ci fuge mai repede decât fulgerul si satana însusi, primul dintre demoni.

16. Precum nu îndrazneste omul sa intre în cuptorul aprins, asa nu îndrazneste diavolul sa intre în inima aprinsa de rugaciunea facuta cu silinta.

17. Precum nu poti sa numeri miscarile aripilor albinelor atunci când acestea zboara, tot asa nu poti sa masori si sa vezi pasii repezi ai lui satana atunci când fuge de la fata inimii zdrobite de rugaciune.

18. Precum se teme fugarul de soldatul vestit si viteaz, tot asa se teme si demonul de cel care totdeauna reuseste sa-si zdrobeasca inima cu rugaciunea.

19. Când însa voieste demonul sa se apropie prin amagire, pentru a vedea ce se întâmpla, mai întâi se pregateste pentru fuga, pentru a putea scapa de fulgerul arzâtor al inimii zdrobite prin rugaciune.

20. De îndata ce va vedea ca a început cineva sa-si zdrobeasca inima sa cu rugaciunea, nu mai da târcoale si nici nu sta sa vada zdrobirea inimii, ci fara întârziere o rupe la fuga de la fata aceluia.

21. Precum retorul, daca este cuprins de flacari, nu mai sta sa vorbeasca despre foc în clipa aceea, ci se uita cum sa scape din incendiu, la fel si demonul, când vede inima aprinsa de rugaciune, nu mai sta sa priveasca starea acesteia, ci se uita cum sa scape mai repede de ea.

22. Precum iepurele, atunci când este alergat de un câine oarecare, nadajduieste sa scape de acesta prin repeziciunea salturilor picioarelor sale, dar când îl alearga un câine de vânâtoare, desi fuge cu toata puterea lui, este prins de acesta, tot asa si demonul, când este luptat cu oricare alta virtute, nadajduieste sa scape de sabia focului, dar când este luptat de sabia de foc a rugaciunii inimii înfrânte, este convins ca îl va ajunge foarte repede tunetul acestei rugaciuni si-i va raspândi oasele rautatii lui în iad.

23. Nu se tem vrabiile de napustirea vulturului, cât se tem demonii de napustirea inimii zdrobite de rugaciune.

24. Când este pusa piatra de var în ceva fierbinte, nu este înghitita atât de repede cât de repede arde si face sa dispara zdrobirea inimii orice viclesug diavolesc.

25. A vazut diavolul o inima ranita de zdrobirea rugaciunii? îsi aminteste de îndata de ranile lui Hristos, pe care Acesta le-a suferit pentru om, de aceea se înfricoseaza si este cuprins de groaza.

26. Zdrobeste dar, iubite frate, pe diavol cu zdrobirea inimii tale, pentru ca sa intri biruitor în bucuria Domnului tau.

27. Zdrobeste-ti inima ta cu rugaciunea pentru a fi zdrobit în nenumarate bucati ratacitorul tau, satana.

28. Zdrobeste-ti inima ta cu rugaciunea, pentru ca sa fuga de la tine acela care te pândeste cum sa te prinda în plasa iubirii de placeri.

29. Nu te teme de zdrobirea inimii tale, pentru a se teme demonii de tine. Caci demonii nu se tem de omul virtuos niciodata cum se tem atunci când acesta îsi zdrobeste inima cu rugaciunea.

30. Precum sarpele, mai mult decât oricare alta rana, se teme de unghiile pisicii, tot asa si satana, mai mult decât oricare virtute, se teme de zdrobirea inimii.

31. Otravitoare sunt pentru sarpe ghearele pisicii, dar pentru sufletul omului de sapte ori mai otravitoare sunt ghearele diavolului. Iar pentru diavol de saptezeci de ori mai otravitoare este zdrobirea inimii omului, decât ghiarele sale.

32. Daca a auzit satana suspine grele iesind din adâncul inimii, o ia de îndata la fuga, pentru ca a înteles ca acolo, undeva, este o inima zdrobita de rugaciune, si prin urmare acolo este Hristos însusi.

33. Unde este inima zdrobita, acolo este aproape Domnul. De aceea spune profetul: "Aproape este Domnul de cei zdrobiti cu inima." 34. Daca a auzit lupul glasul câinilor, a fugit de îndata, deoarece a înteles ca acolo aproape este si pastorul si pazirorul oilor.

35. Au auzit soarecii vocea pisicii. Se linistesc neîntârziat în gaurile lor si se opresc de la mestesugul lor de a fura.

36. Au auzit slujitorii lui lucifer suspinele grele ale inimii? si-au adunat în graba rautatea lor si se linistesc în clipa aceea.

37. Au auzit demonii pe cineva ca suspina din centrul inimii sale? S-au facut nevazuti de acolo, deoarece s-au temut de pedeapsa Domnului.

38. Când aude hotul pe aproape împuscaturi de arma, nu se uita ce sa mai fure, ci cum sa scape cu fuga si cu ascunzatoarea.

39. Când aude satana pe cineva ca scoate strigate din suspinul inimii, dupa cum spune profetul, cu varsare de lacrimi cautând pe Facatorul sau, nu se uita sa mai fure ceva în clipa aceea din sufletul aceluia, adica sa-l mai lupte cu vreo patima, ci se uita cum sa se scape pe sine.

40. Zdrobeste-ti asadar, o, monahule, inima ta cu rugaciunea, ca sa se zdrobeasca tronul si semetia lui satan.

41. Zdrobeste-ti inima cu rugaciunea, pentru a se înfricosa de tine satana, când te va vedea ca pe un soldat desavârsit si bine înarmat al lui Hristos.

42. Zdrobind, zdrobeste-ti inima ta cu rugaciunea pentru a umili sub picioarele tale pe semetul si îngâmfatul satana.

43. A auzit diavolul glasul ragusit de zdrobirea inimii? S-a topit de îndata puterea lui de frica si s-a stins flacara rautatii lui de suparare.

44. A vazut satana sir de lacrimi pe fata celui cu inima zdrobita? A fost ars pe loc în inima lui.

45. Ai scuipat sânge de prea multa silire a rugaciunii inimii? Var stins ai varsat în centrul iadului.

46. Ai suspinat din adâncul tau? Ai sagetat buricul lui lucifer.

47. Ti-ai amintit de Facatorul tau, Iisus, si ai lacrimat de bucurie? Ploaie de foc a cazut peste capul lui lucifer.

48. Ai chemat pe Stapânul tau Hristos din inima ta? Lai scos din sarite pe satan.

49. Au vazut ochii tai icoana lui Hristos si a Maicii Domnului si s-a bucurat sufletul tâu? Nenumarate gânduri îl stapânesc pe satana si-l napadesc pe lucifer.

50. Din adâncuri ai chemat preadulcele nume al lui Hristos si al Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu? Ai afundat în cele mai de jos pe vrajmasul tau cel nevazut.

51. Te-a durut inima ta de la rugaciune? Durerea de pântece l-a apucat pe satana.

52. S-a sfârsit puterea ta din pricina silirii la rugaciune? Ai slabit puterea lui lucifer.

53. Suferind ai suferit în timpul rugaciunii inimii? Su fletul tau a vazut slava Domnului ca slava dumnezeiasca.

54. Ai zdrobit inima ta cu rugaciunea? Sufletul tau a fost cuprins de dragostea dumnezeiasca si inima ta a simtit în chip tainic dulceata de negrait a Ziditorului tau Hristos.

55. Ai zdrobit inima ta cu rugaciunea si ai adormit? Vedere dumnezeiasca si mângâietoare vei vedea în somnul tau.

56. Ai zdrobit inima ta cu rugaciunea pâna la durere? sir de lacrimi a aparut de îndata în ochii tai.

57. Te-a durut inima ta din pricina silirii la rugaciune? Ai simtit în aceasta dumnezeiescul Har.

58. Ai primit dureri si junghiuri în inima ta de la rugaciunea facuta cu silire? Ai vazut degraba vedere dum nezeiasca cu ochii tai sufletesri.

59. Ai ajuns la deznadajduire în viata ta din pricina durerilor inimii înfrânte? Ti s-a descoperit una din tainele ascunse ale lui Dumnezeu.

60. Ai încercat supararea si amaraciunea durerii inimii tale zdrobite? Sufletul tau a gustat cu adevarat de la Dom nul Atotiitorul dulceata preadulce a împaratiei Sale.

61. .Ti-ai pierdut inima ta din pricina silirii; la rugaciune? Ti-ai salvat sufletul tau, ai câstigat Raiul.

62. Ai dat sânge din inima ta? Ai primit Duh Sfânt în sufletul tau.

63. Ai transpirat de strâmtorare, rugându-te din inima? Ai urmat sudorii lui Hristos, care s-a facut ca stropii de sange în rugaciunea Lui, cazând pe pamânt.

64. Ai zdrobit inima ta cu rugaciunea? Ai ridicat fruntea sufletului tau si ai zdrobit fruntea lui lucifer.

65. Tuse uscata a cuprins pieptul tau de la silirea rugaciunii? A disparut satana, necajit foarte de supararea ta.

66. Ti s-a luat glasul de la nemasurata silire a rugaciunii inimii? Sufletul tau a auzit cântare cereasca, de neînteles cu mintea si preadulce.

67. A slabit tonul glasului tau din pricina zdrobirii inimii? Ai auzit nesperate cântari îngeresti, slavind preafrumos pe Facatorul Iisus.

68. Te-ai rugat Hristosului tau din adâncul inimii tale? Ai spart urechile lui satan care nu sufera sa te auda.

69. Din adâncul tau ai suspinat? Si-a pierdut orice control satana de frica ta.

70. Ai trimis strigat din inima lui Dumnezeu împotriva diavolului? Ai pregatit înfricosatoare ploaie împotriva ratacitorului satan.

71. Ai pierdut zdrobirea inimii tale? S-a ridicat trupul împotriva sufletului. Ai zdrobit din nou inima ta cu rugaciunea? S-a ridicat sufletul împotriva trupului.

72. Ai zdrobit inima ta cu rugaciunea? S-a ridicat su fletul tau împotriva diavolului si împotriva pacatului.

73. A vazut lucifer inima zdrobita? S-a înfricosat de graba, deoarece a slabit puterea lui de la aceasta.

74. S-a zdrobit inima ta de la rugaciune? S-a pogorât Duhul Domnului în sufletul tau si s-au amarât cetele lui lucifer.

75. De-ndata ce ai zdrobit inima ta cu rugaciunea, s-a aprins în aceasta caldura virtutii si din aceasta dorul dupa Dumnezeu.

76. Zdrobind,zdrobeste, o smeritule monah, inima ta cu rugaciunea pentru a se înnoi cele dinlauntru ale tale de Duhul Domnului: "Duh nou înnoieste întru cele dinlauntru ale mele", spune profetul.

77. Zdrobind, zdrobeste si smereste, iubite frate, inima ta cuprinsa de rugaciune pentru ca sa fie iubit sufletul tau de Facatorul tau Iisus, Cel blând dupa adevar si smerit cu inima.

78. Zdrobeste-fi inima, o, monahule, cu rugaciunea, pentru ca sa înseli pe diavol, maimarele rautatii, sagetile lui fiind pentru tine ca sagetile de joaca ale unui copil.

79. Cel care îsi zdrobeste inima sa cu rugaciunea îl vede pe satana ca pe o furnica si nu se teme de el.

80. Ai zdrobit puternic inima ta cu rugaciunea? Ai simtit grabnic odihna atât în sufletul tau, cât si în trupul tau. Deoarece în zdrobirea multa a inimii straluceste totdeauna steaua nepatimirii si a curateniei.

81. Zdrobeste-ti, asadar, o, monahule, inima ta cu rugaciunea, pentru a vorbi sufletul tau cu îngerii lui Dumnezeu, lucru care este cu adevarat fericit, dorit si greu de ajuns si de aflat.

82. Zdrobind, zdrobeste, o smeritule monah, inima ta cu rugaciunea, pentru a dobândi curatenia în trupul tau si trezvia în cugetul tau, care sunt ca doua aripi ale sufletului tau si prin care zboara liber spre cer.

83. Zdrobeste-ti totdeauna, smeritule monah, inima cu rugaciunea, pentru a se lumina ochii cugetului tau, cu care vei putea vedea cele nevazute ale Raiului, asa cum vezi cele materiale cu ochii trupului tau.

84. Aduna-ti, o monahule, mintea ta în adâncul fiintei tale, unde este tronul inimii tale, si dupa ce te lipesti de aceasta ca un paznic treaz, cerceteaza din adâncul tau rugaciunea, pâna când se va îndulci negrait de harul acestei rugaciuni. Atunci o vei vedea zburând nematerial sus la ceruri la Dumnezeu, unde este adevarata odihna.

Tipărire